Alternatorul și demarorul: verificări simple înainte de a le înlocui

Când un utilaj nu pornește sau când bateria se descarcă peste noapte, primele piese suspectate sunt aproape întotdeauna alternatorul și demarorul. Sunt și cele mai scumpe din circuitul de pornire, iar înlocuirea lor rezolvă uneori problema — dar de multe ori nu, pentru că vinovatul real era un cablu de masă oxidat sau o baterie ajunsă la capăt. Cu un multimetru ieftin și douăzeci de minute poți afla, în cele mai multe cazuri, dacă piesa e de vină înainte să dai banii pe ea.

Începe cu bateria și cu masele, nu cu piesa scumpă

Nicio măsurătoare pe alternator sau pe demaror nu are sens dacă bateria nu este sănătoasă și încărcată. Un acumulator obosit face alternatorul să pară defect și demarorul să pară slab.

Verificările de bază, în ordine:

• Tensiunea în repaus, după cel puțin o oră de la oprire. O baterie sănătoasă și încărcată arată în jur de 12,6-12,8 V la sistemele de 12 V, respectiv aproximativ dublul la cele de 24 V. Sub 12,4 V, bateria este parțial descărcată; sub 12 V, este descărcată profund.
• Starea bornelor și a clemelor. Oxidul alb-verzui, chiar în strat subțire, introduce rezistență suficientă cât să blocheze pornirea. Se curăță mecanic, până la metal, și se protejează cu vaselină dedicată.
• Strângerea cablului de masă la șasiu și la motor. Acesta este, statistic, cel mai frecvent vinovat pentru simptome care par de demaror.
• Nivelul de electrolit, la bateriile care permit verificarea.
• Un test de sarcină, făcut cu un tester dedicat. Este singurul care spune dacă bateria mai poate livra curentul de pornire.

La utilajele care stau nefolosite perioade lungi, descărcarea lentă are cauze proprii, iar rezolvarea ține de rutina descrisă în articolul despre întreținerea bateriei de pornire la un utilaj care stă nefolosit. Verifică asta înainte de a bănui alternatorul.

Testul care spune dacă alternatorul încarcă

Este simplu și se face în trei pași, cu multimetrul pe borne, în curent continuu:

1. Motor oprit: notează tensiunea de repaus.
2. Motor pornit, la ralanti: tensiunea trebuie să crească vizibil față de valoarea de repaus, tipic în intervalul 13,8-14,5 V la sistemele de 12 V. Dacă rămâne la valoarea de repaus sau scade, alternatorul nu încarcă.
3. Motor la turație medie, cu consumatorii aprinși — faruri, ventilație, girofar: tensiunea trebuie să se mențină peste 13,5 V. Dacă se prăbușește sub tensiunea de repaus, alternatorul nu face față sarcinii.

O tensiune peste 15 V indică un regulator defect, care supraîncarcă bateria și îi scurtează dramatic viața — situație la fel de gravă ca lipsa încărcării.

Înainte de a condamna alternatorul, verifică însă trei lucruri exterioare: cureaua, care poate patina fără să facă zgomot; conexiunea de pe borna de putere a alternatorului, care se oxidează sub capacul de cauciuc; și firul de excitație, care aprinde lampa de încărcare. Dacă lampa de baterie nu se aprinde deloc la contact, cel mai probabil firul de excitație sau becul sunt întrerupte, iar alternatorul nu pornește niciodată încărcarea. Interpretarea corectă a martorilor de bord ajută mult în această etapă — articolul despre ce indică lumina de avarie de pe bordul unui excavator lămurește care semnalizări cer oprirea imediată și care nu.

Căderea de tensiune: metoda care găsește cablul vinovat

Aceasta este verificarea care separă o problemă de piesă de una de cablaj, și e ignorată de aproape toată lumea.

Cu motorul pornit și consumatorii aprinși, măsoară tensiunea între borna de putere a alternatorului și borna pozitivă a bateriei. Ar trebui să găsești o valoare foarte mică, de ordinul a câteva sutimi până la maximum două-trei zecimi de volt. Repetă între carcasa alternatorului și borna negativă a bateriei. O valoare mare într-unul dintre aceste puncte înseamnă rezistență pe traseu: cablu corodat sub izolație, papuc slăbit, punct de masă ruginit.

Același test se aplică pe circuitul demarorului, în timpul acționării: între borna pozitivă a bateriei și borna de putere a demarorului, apoi între carcasa demarorului și borna negativă. Dacă găsești căderi mari, ai motivul pentru care demarorul \”nu are putere\”, fără ca el să fie defect. Pe utilajele care lucrează în noroi, apă sau medii saline, aceste puncte se degradează rapid; măsurile din articolul despre coroziunea la utilajele care lucrează în mediu umed se aplică direct conexiunilor electrice.

Demarorul: ce înseamnă fiecare simptom

Comportamentul la cheie spune destul de precis unde e problema:

• Un singur clic, fără rotire. Releul cuplează, dar motorul electric nu primește sau nu poate folosi curentul. Cauze tipice: baterie descărcată, contacte arse în solenoid, cădere de tensiune pe cablul principal.
• Clicuri repetate, rapide. Aproape întotdeauna tensiune insuficientă — baterie descărcată sau conexiune slabă.
• Rotire lentă, cu efort. Baterie slabă, cabluri subdimensionate sau corodate, ori un motor greu de rotit — ulei prea vâscos pe frig sau o problemă mecanică internă.
• Se învârte în gol, cu zgomot metalic. Bendixul sau cuplajul unidirecțional nu mai angrenează; se verifică și starea coroanei de pe volant.
• Nimic, absolut nicio reacție. Verifică siguranțele, releul de pornire, contactul de blocare pe poziția neutră a transmisiei și butonul de oprire de urgență. La utilaje, multe porniri sunt condiționate de senzori de siguranță; un contactor de scaun sau de manetă defect blochează complet pornirea, iar demarorul este perfect funcțional.

Ultimul punct merită subliniat: la utilajele moderne, circuitul de pornire trece prin mai multe interblocări. Înainte de a demonta orice, citește codurile din calculator și verifică dacă utilajul semnalează o condiție de siguranță neîndeplinită.

Când chiar trebuie schimbate

Alternatorul se înlocuiește sau se recondiționează când, cu cureaua întinsă corect, cu firul de excitație funcțional și cu conexiunile curate, tensiunea de încărcare rămâne sub valoarea normală, când depășește 15 V, sau când are zgomot de rulment ori miros de bobinaj ars. Demarorul se înlocuiește când, cu baterie plină și fără căderi de tensiune pe circuit, tot nu rotește sau nu angrenează.

Recondiționarea este adesea o variantă rezonabilă: în multe cazuri se schimbă doar periile, regulatorul, rulmenții sau contactele solenoidului, la o fracțiune din prețul unei piese noi. Cere însă un atelier care testează piesa pe stand după reparație și care îți dă garanție scrisă.

Cel mai important lucru rămâne ordinea: baterie, mase, cabluri, curea, abia apoi piesa. Fiecare mecanic cu experiență a schimbat, cel puțin o dată, un alternator perfect funcțional pentru că problema era o piuliță de masă slăbită. Douăzeci de minute cu multimetrul te scutesc de asta. Iar dacă lucrezi la circuite de 24 V sau la utilaje cu module electronice sensibile, deconectează bateria înainte de orice intervenție și lasă diagnosticul avansat unui electrician auto specializat pe utilaje.