Motorina este, după tariful propriu-zis, cea mai mare linie de cost la un utilaj închiriat. Un excavator mediu consumă între 10 și 18 litri pe oră în lucru normal, iar unul mare trece lejer de 25. La opt ore pe zi și la prețurile actuale, factura de combustibil dintr-o lună de lucru poate ajunge la o treime din valoarea chiriei. Cu toate astea, în multe contracte capitolul combustibil se rezolvă într-o singură propoziție vagă, iar disputele apar exact la restituire.
Cele trei variante întâlnite în piață
Prima și cea mai răspândită este regula plin la plin. Utilajul pleacă din baza furnizorului cu rezervorul plin, iar beneficiarul îl returnează tot plin. Este simplu, transparent și avantajos pentru cine își gestionează bine alimentările, pentru că plătește motorina la prețul lui de achiziție, nu la cel al furnizorului. Riscul e la final: dacă îl aduci cu jumătate de rezervor, furnizorul completează și facturează, adesea cu un adaos pentru manoperă și deplasare.
A doua variantă este combustibilul inclus în tarif. Se practică mai ales la închirierea cu operator și la contractele scurte. Furnizorul calculează un consum estimat pe oră și îl încorporează în preț. Are avantajul predictibilității, dar și un dezavantaj real: estimarea se face prudent, adică sus, iar dacă lucrezi în condiții ușoare plătești combustibil pe care nu l-ai ars. Când tariful e mult peste piață, verifică dacă motivul nu e tocmai acesta.
A treia este decontarea pe ore de motor, tot mai frecventă la firmele care au telematică pe flotă. Se stabilește un consum de referință pe oră, se citește contorul la restituire și se facturează diferența față de alimentările documentate. Metoda e corectă în principiu, dar depinde de cât de realist e consumul de referință. O cifră preluată din broșura producătorului, măsurată în condiții de laborator, va fi întotdeauna mai mică decât realitatea de pe un șantier cu noroi și pante.
Ce trebuie scris negru pe alb în contract
Indiferent de variantă, câteva puncte elimină aproape toate neînțelegerile ulterioare:
- starea rezervorului la predare și la restituire, consemnată în procesul-verbal, cu fotografie la indicatorul de nivel și la contorul de ore;
- prețul pe litru la care furnizorul refacturează completarea, dacă utilajul se întoarce cu rezervorul incomplet, plus eventualul comision;
- tipul de combustibil admis — motorină standard, motorină cu aditivi de iarnă, HVO — și interdicția explicită a amestecurilor;
- cine răspunde pentru AdBlue la utilajele cu sistem SCR și dacă acesta se tratează la fel ca motorina;
- cine suportă costurile în caz de alimentare greșită sau de combustibil contaminat.
Ultimul punct pare exotic până când se întâmplă. O alimentare cu combustibil murdar sau cu apă în rezervor înfundă filtrele, poate distruge pompa de înaltă presiune și injectoarele, iar reparația la un motor modern cu common rail depășește ușor câteva zeci de mii de lei. Contractele bine scrise cer beneficiarului să păstreze bonurile de alimentare tocmai pentru a putea dovedi proveniența.
Cum se ține consumul sub control
Partea pe care beneficiarul o controlează efectiv este consumul, iar diferența dintre o exploatare atentă și una neglijentă ajunge frecvent la 15-20% pe aceeași lucrare. Câteva lucruri contează mai mult decât par:
Ralantiul este dușmanul numărul unu. Un utilaj lăsat pornit în pauze, la încărcarea camioanelor sau în așteptarea betonului consumă între doi și patru litri pe oră fără să producă nimic. Pe un șantier cu trei utilaje și o lună de lucru, discutăm de sute de litri aruncați. De aceea multe utilaje moderne au funcție de oprire automată, iar sistemul stop-start automat se amortizează singur în contractele lungi. Când închiriezi, întreabă dacă utilajul o are și dacă e activată.
Al doilea factor este modul de lucru ales. Aproape toate excavatoarele au regimuri de putere, iar operatorii tind să lase utilajul în modul cel mai puternic tot timpul, din obișnuință. Pentru săpătură în pământ ușor sau pentru nivelare, un regim economic face aceeași treabă cu un consum sensibil mai mic.
Al treilea ține de planificarea traseelor pe șantier. Un încărcător care parcurge de fiecare dată treizeci de metri în plus pentru că depozitul e prost amplasat consumă acei metri de o mie de ori pe lună. Aici, o oră de gândire la organizarea de șantier bate orice reglaj tehnic.
Nu în ultimul rând, presiunea în pneuri la utilajele pe roți și starea filtrului de aer influențează direct consumul, iar ambele intră de obicei în sarcina beneficiarului pe durata închirierii. Merită verificate la preluare, împreună cu restul punctelor din lista de verificări dinaintea semnării contractului.
Firmele care lucrează des cu utilaje închiriate ajung, în timp, la aceeași practică: notează alimentările într-un registru simplu, cu data, litrii și ora de motor. Nu e birocrație. E singura modalitate de a ști dacă un consum mare vine de la un operator care lasă utilajul la ralanti sau de la un utilaj care are, într-adevăr, o problemă tehnică pe care furnizorul trebuie să o rezolve.
