Sari la conținut
Întreținerea utilajelor

Verificarea presiunii din sistemul hidraulic: pași de bază

Verificarea presiunii din sistemul hidraulic: pași de bază
Foto: General Kenobi / Pexels

Foarte mulți proprietari de utilaje descoperă o problemă la sistemul hidraulic abia când brațul unui excavator sau lama unui buldozer începe să lucreze vizibil mai încet decât acum câteva luni. Adevărul e că, până în acel moment, presiunea din circuit scăzuse deja treptat, iar semnele erau acolo — doar că nimeni nu s-a uitat la ele la timp.

Verificarea presiunii hidraulice nu este o operațiune complicată și nu necesită neapărat un mecanic specializat pentru fiecare control de rutină. Cu instrumentele potrivite și puțină disciplină, poate deveni o rutină lunară care previne majoritatea defecțiunilor majore ale sistemului.

De ce scade presiunea și de ce contează atât de mult

Un sistem hidraulic funcționează pe principiul unei presiuni constante, generate de pompă și menținute în limite stricte de supapele de siguranță. Când presiunea scade sub pragul normal, utilajul nu se oprește brusc, ci pierde progresiv din forță: excavatorul sapă mai lent, macaraua ridică mai greu, iar cilindrii hidraulici răspund cu întârziere la comenzi. Cauzele obișnuite sunt uzura pompei, un filtru hidraulic colmatat, ulei contaminat cu apă sau particule metalice, ori pur și simplu un nivel de ulei prea scăzut în rezervor.

Ignorată suficient timp, o presiune scăzută forțează celelalte componente ale sistemului să compenseze, ceea ce duce la uzură accelerată a garniturilor și, în cazurile mai grave, la deteriorarea pompei principale — o reparație care costă semnificativ mai mult decât un control preventiv.

Pașii de bază pentru un control corect

Primul pas este întotdeauna verificarea nivelului de ulei din rezervor, cu utilajul pe teren plan și motorul oprit de cel puțin zece minute, pentru ca uleiul să se stabilizeze. Un nivel prea scăzut denaturează orice măsurătoare ulterioară de presiune.

Al doilea pas presupune montarea unui manometru pe portul de testare prevăzut de producător — aproape toate utilajele moderne au un astfel de punct dedicat, exact pentru a evita intervenția pe circuitul principal. Motorul pornește, se lasă să ajungă la temperatura normală de funcționare, iar presiunea se citește atât la ralanti, cât și la turație maximă, cu un consumator hidraulic activat (de exemplu, brațul excavatorului ținut la capăt de cursă câteva secunde).

Valorile obținute se compară cu cele din fișa tehnică a utilajului — un document pe care mulți operatori nici nu-l consultă niciodată, deși citirea corectă a fișei tehnice arată exact intervalele normale de presiune pentru fiecare model în parte. O abatere de peste 10-15% față de valoarea de referință este, în general, semnalul că ceva din sistem cere atenție.

Semnele care apar înainte de o defecțiune majoră

Zgomotul este primul indiciu, adesea sesizat înainte ca instrumentele să confirme ceva. Un sunet strident, ascuțit, dinspre pompă, mai ales la pornirea la rece, sugerează cavitație — fenomen produs de aer intrat în circuit sau de ulei prea vâscos. Vibrațiile neobișnuite ale cilindrilor, mișcările sacadate ale brațului sau scurgerile vizibile de ulei în jurul furtunurilor sunt de asemenea semnale care nu ar trebui amânate până la următoarea revizie planificată.

Pe multe utilaje, aceste variații de presiune sunt exact motivul pentru care se aprind luminile de avarie de pe bord, iar interpretarea corectă a acestor avertizări depinde direct de cât de bine cunoaște operatorul comportamentul normal al sistemului hidraulic.

Cât de des merită repetat controlul

Pentru utilajele folosite zilnic, un control complet al presiunii o dată la 250 de ore de funcționare este un reper rezonabil, corelat de obicei cu schimbul de filtru hidraulic. Pentru utilajele folosite ocazional, verificarea lunară vizuală — nivel de ulei, stare furtunuri, zgomote anormale — completată de un test cu manometrul la fiecare schimb de anotimp, acoperă majoritatea situațiilor.

Nu este nevoie de un protocol rigid pentru fiecare utilaj din parc, ci de consecvență: un jurnal simplu în care se notează data controlului, presiunea măsurată și orice observație neobișnuită ajută enorm atunci când, peste câteva luni, cineva trebuie să decidă dacă o scădere de presiune e normală sau e începutul unei probleme mai serioase.