Sari la conținut
Apă în uleiul hidraulic: cauze, semne și ce faci imediat
Foto: Alexas Fotos / Pexels
Întreținerea utilajelor

Apă în uleiul hidraulic: cauze, semne și ce faci imediat

Un circuit hidraulic pare, din exterior, un sistem închis ermetic. În realitate rezervorul respiră, tijele cilindrilor ies și intră de mii de ori pe zi, iar diferențele de temperatură dintre ziua de lucru și noaptea de pe platformă produc condens. Apa ajunge în ulei mai des decât își imaginează majoritatea operatorilor, iar efectele ei sunt disproporționat de mari față de cantitate: câteva zecimi de procent sunt suficiente ca să pornească coroziunea și să reducă drastic durata de viață a pompei.

Pe unde intră apa într-un sistem \”închis\”

Sursele sunt aproape întotdeauna dintre acestea:

  • Respirația rezervorului. Când uleiul se încălzește și se dilată, împinge aer afară; când se răcește noaptea, trage aer umed înăuntru prin filtrul de aerisire. Dacă acel filtru este simplu, fără element desicant, umiditatea rămâne în rezervor și condensează pe pereți.
  • Tijele cilindrilor. Un răzuitor uzat sau o tijă zgâriată trage apă și noroi la fiecare cursă de retragere. La utilajele care lucrează în apă sau în șanțuri cu infiltrații, aceasta este cauza principală.
  • Spălarea cu presiune mare. Un jet îndreptat direct spre bușonul de umplere, spre aerisitor sau spre o garnitură obosită împinge apă în rezervor.
  • Răcitorul de ulei, la utilajele cu schimbător ulei-apă. O fisură internă amestecă lichidul de răcire cu uleiul hidraulic.
  • Butoaiele și canistrele de completare depozitate afară, în picioare, cu capacul în sus. Apa de ploaie se adună pe capac și este trasă înăuntru la fiecare ciclu de răcire.

Cum recunoști uleiul cu apă

Semnul clasic este culoarea: uleiul devine tulbure, apoi capătă un aspect de cafea cu lapte. Emulsia apare de obicei peste aproximativ 0,1-0,2% apă, deci în momentul în care vezi laptele, contaminarea a depășit deja pragul de siguranță. Sub acest nivel apa este dizolvată și uleiul rămâne limpede — de aceea aspectul normal nu este o garanție.

Alte semne care merită luate în serios:

  • Spumă persistentă în vizorul rezervorului sau la revenirea uleiului, care nu dispare după câteva minute de repaus.
  • Mișcări sacadate ale cilindrilor, mai ales la sarcină mică, și o senzație de \”burete\” în manete.
  • Zgomot nou al pompei: un huruit sau un fâșâit ascuțit la turație mare, semn de cavitație.
  • Rugină pe tija cilindrilor retrași sau pe interiorul capacului de rezervor.
  • Filtre care se colmatează neobișnuit de repede, cu depuneri lipicioase pe element.

Un test simplu de teren: pune câteva picături de ulei pe o plită metalică încălzită la aproximativ 130-150 de grade. Dacă auzi pocnituri și vezi bule fine, uleiul conține apă liberă. Testul confirmă prezența, nu cantitatea; pentru o cifră reală ai nevoie de o probă trimisă la laborator, care măsoară conținutul de apă în ppm prin metoda Karl Fischer.

Ce faci în primele ore după ce ai descoperit problema

Prima decizie este dacă mai lucrezi sau nu. Dacă uleiul este vizibil emulsionat, oprește utilajul. Apa în suspensie taie filmul de lubrifiere în pompă și în motoarele hidraulice, iar orele lucrate în această stare se traduc direct în uzură ireversibilă.

Apoi, în ordine:

  1. Lasă utilajul oprit câteva ore, pe teren orizontal, ca apa liberă să se depună la fundul rezervorului.
  2. Drenează prin bușonul de jos până începe să curgă ulei curat. Colectează totul într-un recipient etanș — uleiul hidraulic contaminat este deșeu periculos și se predă unui operator autorizat, nu se aruncă și nu se arde.
  3. Schimbă filtrele de retur și de presiune. Un filtru colmatat cu emulsie continuă să elibereze apă în sistem după drenare.
  4. Ia o probă de ulei după drenare și trimite-o la analiză. Îți spune dacă mai ai apă dizolvată și dacă aditivii uleiului au fost deja consumați.
  5. Dacă contaminarea a fost mare, golește complet sistemul, inclusiv cilindrii și liniile, și spală circuitul cu ulei proaspăt înainte de umplerea finală.

Umplerea se face cu ulei filtrat, prin unitatea de filtrare, nu turnat direct din bidon. Este exact tipul de detaliu care apare printre greșelile frecvente la schimbarea uleiului hidraulic și care transformă o intervenție corectă într-una inutilă.

Uscarea uleiului: când merită și când nu

Pentru volume mari, un service specializat poate usca uleiul cu un filtru de vacuum sau cu un element coalescent, recuperând o parte importantă din șarjă. Metoda are sens la utilaje cu rezervoare de sute de litri și la ulei relativ nou, care nu a lucrat mult timp contaminat.

Nu merită dacă uleiul este vechi, dacă a fost emulsionat săptămâni întregi sau dacă analiza arată un indice de aciditate crescut. Apa nu doar diluează: hidrolizează anumiți aditivi, iar produșii rezultați atacă lacurile și suprafețele din bronz. Un ulei uscat, dar cu pachetul de aditivi distrus, nu mai protejează, oricât de limpede ar arăta.

Închiderea căii de intrare, ca să nu se repete

Golirea rezervorului rezolvă efectul, nu cauza. Caută sursa metodic: verifică răzuitoarele și garniturile tuturor cilindrilor, în special pe cei care lucrează scufundat; înlocuiește filtrul de aerisire cu unul cu silicagel dacă utilajul stă mult afară; presurizează sau testează răcitorul de ulei dacă utilajul are schimbător ulei-apă; controlează starea îmbinărilor și a racordurilor, pentru că o zonă care lasă ulei afară lasă și apă înăuntru la răcire. Regulile de citire a uzurii de la furtunurile hidraulice se aplică la fel de bine racordurilor și mufelor rapide, unde apa intră cel mai discret.

În depozit, ține butoaiele culcate pe suport sau la adăpost, cu dopurile la orizontală, și nu lăsa niciodată o canistră deschisă lângă utilaj. La spălare, evită jetul direct spre bușoane, aerisitor și tije. Iar după orice intervenție majoră, o verificare a parametrilor de funcționare — inclusiv verificarea presiunii din sistemul hidraulic — îți arată dacă pompa a rămas sănătoasă sau dacă a pierdut deja randament în perioada cât a lucrat cu apă.

Apa în ulei este una dintre puținele defecțiuni hidraulice care dau semne clare înainte să producă pagube mari. Cine se uită în vizor în fiecare dimineață, cine trimite o probă de ulei de două ori pe an și cine schimbă un aerisitor de câteva zeci de lei la timp scapă de o reparație de pompă care costă cât o revizie completă. Dacă însă găsești pilitură metalică în filtru sau pompa a lucrat deja zgomotos ore în șir, discuția nu mai e despre ulei, ci despre o reparație pe care e mai bine să o facă un service hidraulic autorizat.