Sari la conținut
Întreținerea utilajelor

Bolțurile și bucșele brațului de excavator: ce verifici și când le schimbi

Bolțurile și bucșele brațului de excavator: ce verifici și când le schimbi
Foto: Zülfü Demir📸 / Pexels

Toată forța pe care o dezvoltă un excavator trece, până la urmă, prin câteva zeci de articulații simple: un bolț de oțel care se rotește într-o bucșă. Sunt piese ieftine în comparație cu restul utilajului și, tocmai de aceea, tratate cu o superficialitate care costă mult. Un joc de câțiva milimetri ignorat un sezon nu rămâne un joc de câțiva milimetri: uzează urechile sudate ale brațului, iar reparația se mută de la o piesă de schimb la o intervenție de atelier cu sudură și alezare.

Cum se aude și cum se vede un joc care a apărut

Primul semnal este zgomotul. Un clanț metalic scurt la schimbarea sensului de mișcare – la trecerea de la ridicare la coborâre, la intrarea cupei în material – înseamnă că bolțul se lovește de bucșă la fiecare inversare de sarcină. Cu cât zgomotul este mai sec și mai puternic, cu atât jocul este mai mare.

Al doilea semnal este imprecizia. Operatorul observă că nu mai poate face un taluz curat sau că nu mai nimerește o cotă din prima, pentru că brațul are un „lux” care nu răspunde la comandă. La utilajele care lucrează cu sisteme de ghidare, acest joc mecanic se traduce direct în abateri față de proiect, indiferent cât de bine este calibrată electronica; de aici și frustrarea celor care investesc în sisteme de control automat al nivelării și constată că precizia promisă nu se materializează pe un utilaj cu articulațiile obosite.

Al treilea semnal este vizual. Cauți urme de vaselină neagră ieșită din articulație, praf de metal amestecat cu unsoare, deplasarea laterală a bolțului față de ureche, șaiba de siguranță sau șurubul de blocare slăbit ori lipsă. Un bolț care a început să se rotească în ureche, în loc să stea fix, se vede după urma circulară lucioasă de pe capătul lui.

Măsurarea jocului: metoda care dă o cifră

Impresia nu ajunge când trebuie să decizi dacă schimbi acum sau peste trei luni. Procedura de măsurare este următoarea.

  1. Așază utilajul pe teren tare și orizontal, cu brațul întins și cupa sprijinită ușor pe sol.
  2. Oprește motorul, descarcă presiunea din circuite și asigură utilajul împotriva pornirii accidentale.
  3. Curăță zona articulației, ca să vezi efectiv metalul.
  4. Fixează un comparator cu ceas cu suportul magnetic pe una dintre piese, cu palpatorul pe cealaltă, în dreptul articulației.
  5. Pornește motorul și încarcă alternativ articulația în cele două sensuri, cu mișcări scurte și controlate, citind diferența la comparator.

Dacă nu ai comparator, varianta simplificată este să pui o riglă de-a lungul îmbinării și să observi deplasarea la inversarea sarcinii, dar te dă doar ordinul de mărime. Valorile maxime admise diferă de la un producător la altul și de la o articulație la alta – bolțul cupei tolerează, în general, mai mult decât cel al brațului principal – deci limita se citește în manualul de service, nu se estimează.

Verifică și jocul axial, adică deplasarea laterală a bolțului între urechi. Șaibele de reglaj se uzează și ele, iar un joc axial mare provoacă uzură asimetrică și forțează sudurile.

Gresarea: cauza numărul unu a uzurii premature

Aproape toate bolțurile uzate înainte de vreme au aceeași explicație: nu au primit vaselină la timp sau au primit vaselina greșită. Filmul de unsoare este singurul lucru care separă două suprafețe de oțel apăsate de forțe de câteva tone. Când lipsește, contactul devine metal pe metal, iar praful de șantier intră în articulație și lucrează ca o pastă de șlefuit.

Câteva reguli concrete care fac diferența:

  • Respectă intervalul din manual pentru fiecare punct. Nu toate articulațiile au același interval; bolțul cupei, cel mai solicitat și cel mai expus la material abraziv, cere gresare mult mai frecventă decât cele de la baza brațului.
  • Gresează cu articulația descărcată. Vaselina nu poate pătrunde între suprafețe apăsate una de alta. Poziționează brațul astfel încât punctul respectiv să nu fie sub sarcină.
  • Pompează până iese vaselină curată pe la marginea bucșei. Vaselina veche, murdară, trebuie împinsă afară; asta e, de fapt, jumătate din rostul operației.
  • Curăță gresorul înainte de a cupla pompa, altfel împingi praful direct înăuntru.
  • Înlocuiește gresoarele înfundate. Un gresor care nu primește vaselină înseamnă o articulație care se usucă, iar operatorul crede că a gresat.
  • Folosește tipul de vaselină indicat – la presiuni mari se cer unsori cu aditivi pentru presiune extremă, iar amestecul între tipuri incompatibile poate distruge consistența.

Detaliile complete, inclusiv cantitățile și greșelile frecvente, sunt în ghidul dedicat despre gresarea articulațiilor unui utilaj.

Ce faci când jocul a depășit limita

Există trei niveluri de intervenție, în funcție de cât de departe a ajuns uzura.

Nivelul unu: înlocuirea bolțului și a bucșei. Situația ideală. Bucșa este proiectată ca piesă sacrificială, tocmai ca să se uzeze ea, nu urechea sudată. Se extrage bucșa veche cu presă sau cu extractor, se montează una nouă, se pune bolț nou. Un bolț vechi cu bucșă nouă este o economie falsă: bolțul ovalizat va distruge bucșa nouă în scurt timp.

Nivelul doi: bucșă la cotă majorată. Când alezajul urechii s-a uzat ușor, se alezează la o cotă superioară și se montează o bucșă corespunzătoare. Lucrarea cere alezor portabil și oameni care știu să centreze corect, altfel obții o articulație aliniată greșit care se va uza și mai repede.

Nivelul trei: încărcare prin sudură și alezare. Când urechea este ovalizată sever, se încarcă prin sudură și se prelucrează la cotă. Este o lucrare structurală pe un element care preia sarcini mari, deci se execută de un sudor calificat, cu procedura și materialul de adaos potrivite pentru oțelul respectiv. O sudură improvizată pe brațul unui excavator este un risc de siguranță real, nu doar o problemă tehnică – cere avizul producătorului sau al unui inginer autorizat înainte de a începe.

La montaj, aliniază urechile înainte de a forța bolțul, folosește un dorn de ghidare și nu bate niciodată direct cu ciocanul în capătul bolțului. Pune la loc toate șaibele de reglaj, în ordinea corectă, și strânge elementele de blocare la cuplul indicat. După montaj, gresează abundent și verifică jocul din nou după câteva ore de lucru.

Cum eviți să ajungi acolo

Verificarea jocurilor merită trecută explicit în inspecția periodică, alături de celelalte puncte, așa cum apare în programul de întreținere preventivă pentru un excavator. Ascultă utilajul la începutul zilei, când șantierul e liniștit: zgomotele noi se aud atunci, nu la ora două după-amiaza.

Contează și modul de lucru. Folosirea cupei ca berbec pentru spart, împingerea laterală cu brațul, ridicarea peste capacitatea reală și smucirea materialului înțepenit încarcă articulațiile mult peste ce au fost proiectate să suporte. Un atașament nepotrivit sau supradimensionat produce același efect – alegerea corectă este discutată în articolul despre tipurile de cupe de excavator.

În final, merită schimbată perspectiva asupra costului. Un set de bolțuri și bucșe înlocuit preventiv este o cheltuială previzibilă, planificabilă în perioada moartă dintre lucrări. Aceeași articulație lăsată să se distrugă înseamnă utilaj imobilizat câteva zile în plin sezon, atelier, sudură și o factură de câteva ori mai mare. Diferența dintre cele două scenarii ține de zece minute de atenție pe săptămână.