Odată cu scăderea temperaturilor și încheierea sezonului activ de șantier, multe utilaje ajung să stea nefolosite câteva luni bune, uneori afară, sub o prelată, alteori într-o hală neîncălzită. Fără o pregătire corectă înainte de această pauză, primăvara următoare aduce adesea surprize neplăcute: baterii moarte, motorină degradată, garnituri crăpate sau componente ruginite care ar fi putut fi evitate cu câteva ore de muncă în plus, la finalul toamnei.
Combustibilul, primul lucru de gestionat corect
Motorina lăsată luni de zile într-un rezervor parțial gol favorizează condensul, iar apa rezultată se acumulează pe fundul rezervorului, exact acolo de unde e trasă spre pompa de alimentare la următoarea pornire. Recomandarea standard e umplerea rezervorului aproape complet înainte de depozitare, ceea ce reduce drastic suprafața de contact cu aerul umed și, implicit, cantitatea de condens format. Pentru depozitări mai lungi de trei-patru luni, un aditiv stabilizator pentru motorină previne degradarea combustibilului și formarea de depuneri care ar putea înfunda filtrul – același filtru a cărui neglijare, discutată în articolul despre riscurile amânării schimbului de filtru de combustibil, devine și mai probabilă după o iarnă de depozitare necorespunzătoare.
Bateria, componenta care moare cel mai des pe timpul iernii
O baterie lăsată conectată la utilaj, chiar și nefolosit, se descarcă treptat prin consumul rezidual al sistemelor electronice și, la temperaturi scăzute, acest proces se accelerează, iar o baterie descărcată complet poate îngheța și se poate deteriora ireversibil. Soluția simplă e deconectarea bateriei înainte de depozitare sau, acolo unde utilajul are sisteme electronice care necesită alimentare constantă, folosirea unui menținător de încărcare, gândit special pentru depozitare pe termen lung, nu a unui încărcător rapid obișnuit. Terminalele bateriei merită curățate și unse cu vaselină tehnică înainte de depozitare, exact ca măsură preventivă împotriva coroziunii care se formează mai ales în spații cu umiditate variabilă, subiect tratat pe larg în articolul despre coroziunea la utilajele care lucrează în mediu umed.
Fluidele și lubrifianții, verificați înainte, nu după iarnă
Uleiul de motor și cel hidraulic ar trebui verificate și, dacă e cazul, schimbate înainte de pauza de iarnă, nu la reluarea activității în primăvară – un ulei uzat, cu particule contaminante deja prezente, continuă să corodeze ușor componentele interne chiar și cât timp motorul stă oprit. Toate punctele de ungere – articulații, cuplaje, axe – trebuie unse din abundență, pentru a împinge afară umezeala acumulată și a preveni ruginirea suprafețelor metalice aflate în contact direct. Lichidul de răcire merită verificat pentru concentrația de antigel, mai ales la utilajele care vor rămâne afară, unde temperaturile pot coborî sub minus 15-20 de grade în nopțile geroase.
O listă scrisă, mai utilă decât memoria
Pentru firmele cu mai multe utilaje în flotă, ținerea unei liste scrise, cu data efectuării fiecărui pas de pregătire pentru iarnă – schimbare ulei, verificare baterie, adăugare aditiv la combustibil – elimină riscul ca un utilaj să fie omis din greșeală, mai ales atunci când pregătirea se face în grabă, chiar înainte de primele zile geroase. Această listă devine utilă și primăvara, când reluarea activității cere o verificare rapidă a acelorași puncte, de data aceasta pentru a confirma că totul a rezistat bine pe parcursul lunilor de repaus, nu pentru a descoperi abia atunci o problemă care ar fi putut fi prevenită din toamnă.
Anvelopele, șenilele și poziția de parcare
Pentru utilajele pe roți lăsate nefolosite luni întregi, presiunea din anvelope trebuie verificată și adusă la valoarea recomandată, iar acolo unde e posibil, utilajul ar trebui mutat periodic din poziție, pentru a evita formarea unor zone plate pe cauciuc din cauza greutății constante pe același punct. Pentru utilajele pe șenile, curățarea temeinică de noroi înainte de depozitare – detaliată și în ghidul despre spălarea corectă a unui utilaj fără a afecta componentele electrice – previne ca depunerile umede să înghețe și să blocheze mecanismul de rulare, o problemă frecventă la utilajele lăsate afară fără curățare prealabilă.
Acoperirea cu o prelată rezistentă, dacă utilajul nu poate fi depozitat într-o hală, protejează suplimentar cabina și componentele electronice expuse de zăpadă și ploaie înghețată, dar prelata trebuie să permită totuși o oarecare ventilație – o acoperire complet ermetică poate favoriza, paradoxal, acumularea de condens sub ea. Câteva ore investite toamna, înainte ca utilajul să intre în pauza de iarnă, elimină majoritatea reparațiilor neplăcute și costisitoare care altfel apar exact în momentul în care șantierul are cea mai mare nevoie ca utilajul să pornească fără probleme.
