Sari la conținut
Siguranța muncii

Cum previi accidentele cauzate de unghiurile moarte ale unui utilaj

Cum previi accidentele cauzate de unghiurile moarte ale unui utilaj
Foto: Lio Voo / Pexels

Un operator experimentat poate cunoaște perfect utilajul pe care îl conduce și, totuși, să nu observe un lucrător aflat la câțiva metri distanță — nu din neatenție, ci pentru că poziția respectivă se află pur și simplu în afara câmpului vizual posibil. Unghiurile moarte rămân una dintre cauzele recurente ale accidentelor pe șantier, tocmai pentru că problema nu ține de vigilența operatorului, ci de limitele fizice ale vizibilității din cabină.

De ce au utilajele grele unghiuri moarte atât de extinse

Dimensiunile unui excavator, buldozer sau încărcător frontal, combinate cu poziția înaltă a cabinei și cu structura brațului sau a cupei, creează zone întinse pe care operatorul nu le poate vedea direct, oricât de atent ar fi. Zona din spatele utilajului este, de regulă, cea mai problematică, dar nu singura — colțurile laterale, mai ales acolo unde brațul sau echipamentul montat blochează parțial vederea, rămân la fel de riscante, iar mulți operatori subestimează exact aceste zone intermediare, concentrându-se aproape exclusiv pe spatele utilajului.

Zonele cele mai riscante din jurul unui utilaj

Studiile privind accidentele de șantier arată constant că cele mai multe incidente legate de unghiuri moarte se petrec la manevre de mers înapoi sau la deplasări laterale scurte, atunci când utilajul se pune în mișcare fără o verificare prealabilă completă a zonei. Riscul crește semnificativ pe șantierele aglomerate, unde mai mulți lucrători circulă pe jos printre utilaje, și în special în momentele de vârf ale unei zile de lucru, când presiunea de a avansa rapid reduce timpul acordat verificărilor. Un lucrător aflat imediat lângă roata din spate a unui utilaj mare poate fi complet invizibil pentru operator, chiar dacă distanța dintre ei este de doar un metru sau doi.

Soluții tehnice și organizatorice pentru reducerea riscului

Camerele de marșarier și senzorii de proximitate, montați tot mai des pe utilajele moderne, reduc considerabil riscul, dar nu îl elimină — un ecran suplimentar în cabină cere atenție, iar în condiții de praf sau lumină puternică, imaginea poate deveni greu de interpretat. De aceea, soluțiile tehnice funcționează cel mai bine combinate cu măsuri organizatorice: menținerea unei zone de excludere clar marcate în jurul utilajelor în mișcare, interzicerea circulației pietonale prin spatele utilajelor active, și folosirea unui sistem clar de semnalizare între operator și lucrătorii din apropiere înainte de orice manevră care implică mișcare în spații cu vizibilitate redusă.

Instruirea joacă și aici un rol esențial, dar nu în sensul repetării abstracte a regulii „verifică înainte să te miști” — operatorii câștigă mult mai mult din exerciții practice, în care li se arată concret, din exteriorul utilajului, exact cât de mare este zona pe care nu o pot vedea din cabină. Odată ce cineva vede fizic dimensiunea reală a unui unghi mort, prudența devine un reflex, nu doar o instrucțiune memorată.