Într-o cabină fără aer condiționat funcțional, la 35 de grade afară, temperatura trece ușor de 45. Geamurile mari, care sunt un avantaj pentru vizibilitate, devin o seră. Adaugă radiația de la motor, suprafețele metalice încinse și lipsa curentului de aer, iar un operator ajunge în două ore într-o stare pe care nu o recunoaște ca fiind periculoasă.
Asta e partea perfidă a stresului termic. Nu doare. Se instalează treptat, ca oboseală și ca lipsă de chef, iar primul lucru care cedează este judecata. Studiile de securitate a muncii arată o creștere clară a incidentelor peste 30 de grade, iar cele mai multe nu sunt insolații, ci greșeli de manevră: distanțe apreciate prost, sarcini ridicate incorect, semnale ratate.
Ce se întâmplă în corp, pe scurt
La căldură, organismul deviază sânge spre piele ca să se răcească și transpiră abundent. Ambele lucruri reduc volumul de sânge disponibil pentru mușchi și pentru creier. O pierdere de doar 2 la sută din greutatea corporală prin transpirație, adică un litru și jumătate la un om de 75 de kilograme, scade deja capacitatea de concentrare și timpul de reacție.
Setea apare târziu, când deshidratarea este deja instalată. De aceea, regula practică este că nu se bea când ți-e sete, ci după un program. În plus, transpirația scoate și săruri, motiv pentru care pe zilele foarte grele apa simplă nu este suficientă.
Semnele care cer oprire imediată sunt cunoscute, dar merită repetate: crampe musculare, amețeală, greață, dureri de cap, piele roșie și uscată sau, dimpotrivă, transpirație care se oprește brusc, confuzie și vorbire incoerentă. Ultimele două sunt urgență medicală, nu motiv de discuție.
Măsuri care chiar funcționează
Ce se poate face concret, fără să blocheze șantierul:
- Hidratare programată. 200 până la 250 de mililitri la fiecare 20 de minute, nu un litru dintr-o dată la prânz. Apă la temperatura de 12 până la 15 grade, nu înghețată, pentru că apa foarte rece se absoarbe mai lent și provoacă disconfort gastric.
- Electroliți pe zilele cu efort susținut. Soluții de rehidratare sau, în lipsă, apă minerală și alimente sărate. Băuturile energizante și cafeaua în exces nu ajută.
- Mutarea programului. Începerea la 6 dimineața și oprirea lucrărilor grele între orele 12 și 16 este cea mai eficientă măsură dintre toate. Nu costă nimic și elimină expunerea la vârful de temperatură.
- Pauze scurte și dese la umbră, cu ventilație. Cinci minute la fiecare oră fac mai mult decât o pauză lungă la mijlocul zilei.
- Aer condiționat funcțional în cabine, tratat ca element de siguranță. Un utilaj cu instalația defectă vara este, practic, un utilaj cu o defecțiune care afectează securitatea muncii.
- Echipament adecvat: îmbrăcăminte deschisă la culoare și respirabilă, cască cu ventilație, protecție pentru ceafă la lucrul în afara cabinei.
Merită adăugat că oamenii nou-veniți sunt cei mai vulnerabili. Aclimatizarea la căldură durează între o săptămână și două, iar un muncitor adus direct din concediu sau dintr-o zonă mai răcoroasă nu are aceeași rezistență ca un coleg care lucrează afară de o lună. Primele zile ale unui sezon cald sunt statistic cele mai periculoase, tocmai pentru că nimeni nu s-a adaptat încă.
Organizarea schimburilor și utilajele
Pe partea de planificare, rotația posturilor este instrumentul cel mai util. Alternarea între lucrul la utilaj și activități mai puțin solicitante termic, la umbră, distribuie expunerea și menține productivitatea la un nivel rezonabil.
Lucrul de noapte pare soluția evidentă, dar are propriile costuri: vizibilitate redusă, coordonare mai grea între echipe, oboseală acumulată din somn de proastă calitate. Funcționează pentru lucrări repetitive și bine delimitate, cum sunt așternerea de asfalt sau compactarea, și mai puțin pentru operațiuni care cer decizii fine.
Utilajele suferă și ele. Uleiul hidraulic prea cald își pierde vâscozitatea, radiatoarele înfundate cu praf și puf de plop duc la supraîncălzire, presiunea din pneuri crește, iar bateriile se degradează mai repede. Verificările de dimineață în perioadele caniculare ar trebui să includă obligatoriu curățarea radiatoarelor și controlul nivelurilor.
Există și o dimensiune care ține de reflexe. Un om obosit de căldură coboară din cabină neatent, iar acolo intervine regula celor trei puncte de sprijin, care se încalcă exact în zilele în care ar trebui respectată cel mai strict.
Partea de responsabilitate
Legislația din România prevede măsuri obligatorii pentru angajatori la temperaturi extreme, între care asigurarea apei minerale, reducerea intensității efortului fizic și ajustarea programului. Aplicarea lor variază mult de la o firmă la alta, dar cadrul există și nu este opțional.
Dincolo de obligație, calculul economic este destul de simplu. O zi cu program mutat dimineața produce mai mult decât o zi întreagă în care toată lumea lucrează pe jumătate din capacitate după ora unu. Firmele care au făcut trecerea spun, aproape fără excepție, că nu au pierdut productivitate, ci doar au mutat-o în ore în care oamenii puteau efectiv să lucreze.
